cd085c3663Religia e un subiect delicat, biserica e un subiect diferit și mai delicat, preoții sunt un subiect la fel de delicat, iar creștinii sau cei care cred și venerează o divinitate sunt cel mai delicat subiect. Dacă vorbești de religie e ok, atâta vreme cât toată lumea e de acord cu tine, cu biserica totul e ok până la bani, cu preoții e totul ok tot până la bani, dar de creștini să nu zici nimic de ei…
Am un respect deosebit pentru toți preoții cu care am reușit să discut indiferent de religie, am un respect deosebit pentru biserici și pentru mesajul pe care îl transmit pe față prin intermediul prelaților, am un respect deosebit pentru creștinii care sunt creștini și își văd de viață în spiritul religiei moștenite sau adoptate. Dar urăsc pe cei care vor să mi-o bage pe gât cu forța, îi disprețuiesc pe cei care se bat cu pumnii în piept că sunt creștini și comit cel mai simplu și inacceptabil păcat: minciuna și dezinformarea, care nu de puține ori a dus la războaie, panică, moarte…
Azi am realizat pentru a nu știu câta oară că pocăiții sunt doar niște prefăcuți, care propagă minciuna pentru a se… de fapt nici nu știu de ce o propagă. Aveți dreptul să-mi săriți în cap… și o să vă spun o poveste adevărata cu mențiunea că am cunoscut doar doi pocăiți care au meritat respectul meu. Cel de-al doilea, încep cu cel de-al doilea, era un pastor din Dublin, om cu studii universitare, care a acceptat dialogul cu mine într-o formă la care nu m-am așteptat … cei drept după ce l-a acceptat, serviciile oferite de mine comunității lor au fost tăiate, probabil fără nici o legătură cu dialogul. Dar el are respectul meu pentru că a înțeles că nu trebuie să-mi bage pe gât ideea de a mă pocăi, nu a încercat să-mi spună că viziunea mea e greșită sau poate a gândit simplu că sunt un suflet pierdut. Ar mai fi fost unul care a meritat respectul meu, până acum de curând când a început să împroaște cu aberații și minciuni pe pagina lui de Facebook, iar eu nu înțeleg cum se combină propagarea minciunilor ce nu au nici o legătură cu religia, cu condiția de bun creștin. Nu am înțeles niciodată cum pocăiții pot fi atât de îndoctrinați și unii din ei să renunțe la multe lucruri doar de dragul de a fi pocăit, cum se pot transforma într-un fel de zombies religioși, dar cred că am înțeles acum… de fapt sunt, marea lor majoritate prefăcuți, fac lucruri de dragul și de ochii celorlalți și toți procedează la fel, formând astfel o comunitate în care fiecare se preface și zâmbește în fața fiecăruia, unde toți acceptă prefăcătoria celuilalt, iar asta este singura mea explicație plauzibilă pentru vocile și rugăciunile pline de lacrimi din timpul serviciului religios.
Până una alta…toți ar avea respectul meu dacă ar trăi exact cum le cere religia… în banca lor și conform legilor lăsate de Dumnezeu, Allah, Buda și alții… care în final niciunul nu au lăsat învățături tocmai imorale sau rele… doar clerul a stricat puțin noțiunea de religie…
Primul pocăit care a avut respectul meu a fost vărul meu. L-am respectat pentru că a fost un om bun, datorită lui sunt în Irlanda și nu cred că a făcut un lucru rău în viața lui… A fost catolic, nu știu dacă tocmai unul bun, iar în Irlanda s-a pocăit. S-a transformat într-un mod de neînțeles, simțeam că el crede cu tărie și sunt sigur că nu era prefăcut, dar nu am înțeles cum putea un om să se transforme atât de radical. Am discutat cu el dar nu am reușit să înțeleg și la fel ca și în cazul pastorului de mai sus, nu a încercat nimic cu mine, pentru că știa că nu va reuși nimic… Din păcate cred că pocăința și credința lui de tip zombie i-a adus moartea. Începuse să fie convins de multe aberații pe care începuse să le lege de condiția lui de pocăit. S-a îmbolnăvit grav… nici astăzi nu știu ce a avut exact, dar din relatările rudelor a avut leucemie… A refuzat tratamentul, era convins… era convins că Domnul îl va ajuta și dacă asta e dorința Domnului el e pregătit. Acum corpul lui zace în fundul cimitirului din Roman într-un loc nemarcat, pentru că așa trebuie…
Acum poate unii o să înțeleagă de ce nu accept ca un pocăit să spună că e greșit să vaccinezi copiii, de ce e greșit să bagi în cap oamenilor că Vaticanul distruge omenirea sau că un grup de multimiliardari vor să subjuge creștinii… și nu creștinii pe care noi îi știm, ci pe ei … pe cei care vor să fie altfel.

Editare a doua zi: Articolul de mai sus a stârnit unele valuri de nemulțumiri în rândul pocăiților. Unii îmi atrag atenția că generalizez și că sigur vorbesc de penticostali și nu de toți pocăiții. Eu spun că nu generalizez ci doar vorbesc din experiența mea cu pocăiții pe care i-am cunoscut, dacă sunt unii pocăiți adevărați, buni creștini, care mi-au citit articolul, au observat că îi respect încă de la începutul articolului unde am spus: “am un respect deosebit pentru creștinii care sunt creștini și își văd de viață în spiritul religiei moștenite sau adoptate”. Ce e drept nu prea i-am întâlnit, dar nu înseamnă că ei nu există.

6,511 total views, 8 views today

Articole similare

4 COMENTARII

  1. da-mi voie sa iti spun : habar nu ai care este diferenta dintre un pocait si un penticostal,baptist …etc!tu vorbesti despre religie,nu despre pocaiti.informeaza-te si corecteaza-te!

    • Am habar… cred. Pocăit poate fi oricare dintre cei enumerați de tine, inclusiv un ortodox sau catolic poate fi pocăit prin actul pocăinței, care e un act de regret al păcatelor și e urmat de o promisiune de urmarea unui drum strict religios și fără de păcat… până la comiterea următorului…
      Faptul că penticostalii cei mai des se autointitulează pocăiți și la fel, opinia publică le spune pocăiți, cred că îmi dă oarecum dreptul să folosesc cuvântul cum vreau eu. Cred că acei care au un dram de inteligență știu unde bat. De altfel nici nu sunt wikipedia sau google să pretind că am dreptate…

Lasă un răspuns

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.