bataia-e-rupta-din-rai-in-republica-moldova-raport-unicefprivind-violenta-asupra-copiilor
Sursa foto: ziarelive.ro

Mă apucasem de mai bine de o săptămână să scriu un articol despre Barnevernet și cazul din Norvegia. Nu l-am terminat și nici nu cred că îl voi termina vreodată. Suntem suprasaturați de subiect și trebuie să dăm o pauză norvegienilor să mai și muncească, poate doar așa se termină cazul.
Oricum, în articolul cu pricina, aveam culese pasaje cu comentarii de pe pagina mea de Facebook sau de pe
Informatia Irl când s-a introdus în Irlanda interzicerea prin lege a lovirii copiilor.
Marea majoritate a românilor din Irlanda erau revoltați că asemenea lege s-a introdus, că ei au fost bătuți și nu au mai murit, că se va profita de lege pentru a le face rău românilor, că lor le-a folosit bătaia dată de tata și că de aia au valoare acum… și multe alte argumente pro bătaie. Bine unii încercau să-mi explice că o palmă nu e bătaie, că bătaie e doar de la pumn, bâtă de baseball în sus…
Probabil neîntâmplător cei mai vehemenți la introducerea legii în Irlanda, erau (sunt) pocăiții, care deși cazul cu Barnevernet nu era încă atât de popular, s-au grăbit să-mi reamintească că “e
ste scris în Biblie: Proverbe 13:34. Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte, îl pedepseşte îndată.și “Corectarea blândă şi hotărâtă ajută pe copii să înveţe. Este scris în Biblie: Proverbe 29:15. Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.

Aproape toți ne-am furat-o de la părinți, dar o voi repeta pentru tot restul vieții: singurele sentimente pe care le-am avut când am fost lovit chiar și numai cu o palmă la fund, au fost de furie și de ură, sentimente care m-au îndepărtat de părinți și m-au făcut reticent în a le prezenta problemele mele complexe ale copilului care eram. Suntem foarte apropiați acum și le-am spus la vârsta la care am putut să le spun acest lucru la modul cel mai calm și într-un context prietenos că lovirea, bătaia, nu a contribuit cu nimic la educația mea.
Oricum într-un articol din Republica.ro al părintelui Necula Bătaia e ruptă din Rai am aflat că bătaia nu e tocmai ruptă din rai cum toți românii înclină să prezinte bătaia ca un model ferm, corect și eficient de educație.

“Ideea că bătaia e ruptă din Rai e una din prostiile apocrifului în cultura creștină și educațională. De fapt accentul spusei este altul: Bătaia e ruptă din Rai, în sensul că e o ruptură din rai, o rupere din Rai. E o ruptură în veșmântul de lumină al raiului. Adică nu are nici o legătură cu Raiul și nici nu-l poate aduce în mijlocul familiei” explică părintele.

Ce mă deranjează Părinte Necula, este de ce? De ce preoții nu au explicat sensul ăsta părinților părinților noștri, la slujba de duminică, de ce avem o Românie cu 60% dintre români care încă adoptă bătaia ca formă de corecție și educare a copiilor, dacă toți, aproape toți sunt ortodocși merși la biserică. De ce abia acum vin explicațiile astea? Și iar îmi aduc aminte de povestirile lui Ion Creangă care era “corectat” de părintele…
Oricum cred că nu am nevoie de un răspuns, pentru că oricum Biblia e interpretabilă și pasajele citate mai sus din biblie pot fi interpretate și altfel: nuia = vată de zahăr, bătaie = mângâiere părintească, palmă = sărut ș.a.m.d.

Despre cazul din Norvegia nu cred că am să vorbesc prea mult acum. Am să spun doar că propaganda religioasă a pocăiților face numai rău copiilor și sincer cred că această propagandă îi îndepărtează și mai mult de momentul în care se vor întoarce în familie. Dacă familia insistă că Barnevernet e diavolul și că Dumnezeu va învinge, atunci cred că cineva trebuie să se gândească serios la consecințele acestui tip de gândire.

 

1,592 total views, 2 views today

NU SUNT COMENTARII

Lasă un comentariu