Ce mai înseamnă terorismul în ziua de azi!

0
1216

La “Gândul dimineții” de ieri de pe Facebook se încinsese o discuție destul de aprinsă despre terorism. 

Eu credeam și încă mai cred că la Londra era vorba de un nebun și nu de un terorist.
E drept, așa cum afirma un prieten, că terorismul e orice act de teroare, act care bagă frica în populație. Irlandezii din IRA erau și încă mai sunt prin Real IRA teroriști. Prin Țara Bascilor, Spania, sunt teroriști, care mai pun câte o bombă din când în când ca să transmită un mesaj că vor independență.

Eu aici mai în glumă mai în serios aș pune pe lista teroriștilor niște posturi de televiziune și niște pagini de internet care terorizează România sau cel puțin pe ăia care se lasă terorizați. De fapt m-aș trece și eu pe lista teroriștilor, nu de puține ori mi s-a spus: “Ești un terorist, îi terorizezi pe proști.” 

Din nefericire din cauza expansiunii ISIS și a câtorva acte de terorism comise de simpatizanți sau membri, terorismul aproape că a primit o nou definiție și populația percepe terorismul ca un act comis de jihadiști. Dacă s-a întâmplat ceva, primul gând te duce la un jihadist, un extremist islamist și prin confuzie la un musulman. Aproape nu mai contează dacă se dovedește că nu are legătură cu un grup extremist, actul lui va rămâne în memoria populației ca un act terorist al ISIS. Iar ISIS de ce nu ar profita de asta, să laude actul și mai mult de atât să și-l atribuie?

 

Să-i zicem teroristul de la Londra.


Era englez 100%, tată a trei copii și fost profesor de engleză.
Născut în anii 60 în Kent, abia mai târziu s-a convertit la islam și și-a schimbat numele.

De ce?

Din același motiv pentru care unii se convertesc la pocăință cred. Adică dintr-o convingere pe care noi cei fără “chemare”, nu o înțelegem. Eu de regulă pun chemarea pe vreo trei motive: dorința de mântuire când te simți extrem de păcătos, finanțe și ultimul motiv plictiseala.
A făcut culturism și prima condamnare pentru distrugere a avut-o prin 83. După aia a mai fost arestat pentru posesie de cuțit.
Nici un serviciu de inteligență nu are vreo dovadă că omul ar fi ținut legătura cu grupuri radicale.
Nu ar fi fost mai simplu să presupunem că era nebun, decât să căutăm iar motive religioase, să căutăm legături cu ISIS, care până acum nu există?
Nici de data asta nu a fost vorba de un refugiat sau un imigrant care a tânjit la viața frumoasă din Anglia, viață sub acoperirea bunăstării ducea la pregătirea unui masacru odios. Noroc că nu a fost un sirian, un tunisian sau chiar un român că începea să devină deja jenant pentru cei care se împotriveau refugiaților și imigranților, să invoce același motiv.
Să fim realiști, oricând a fost ușor să comiți astfel de acte și au fost comise dintotdeauna, de cele mai multe ori fără motive. Singura diferență astăzi este că informația se propagă mai repede și odată cu propagarea ei se și exagerează mai mult.


Ce să zic, dacă Dumnezeu e cel care ne sau vă protejează, atunci să vă protejeze de nebuni sau cum le zic unii de teroriști.