Proști, da’ mulți

0
1700
La un moment dat pe Facebook în rândul românilor din Irlanda se formase un conflict artificial între cei care râdeau de prostia crasă și “victimele” lor care râdeau de inteligența nativă sau cultivată. Oricum, fiecare parte se amuza de cealaltă parte. Deci era un grup vesel…
 
Proștii se simțeau prost (ironic) că “intelijenții” făceau mișto de ei de fiecare dată când masacrau limba română, de fiecare dată când scoteau niște inepții pe orice subiect.
Oricum am ajuns rapid la concluzia că nu e bine să râzi de proști: vei fi un om imoral, un om rău, fără frica lui Dumnezeu, pe scurt vei fi un prost pentru că ești deștept. O amestecare de cuvinte fără sens știu…
Era amuzant și trist în același timp să râzi de proști. Proștii spuneau că nu e vina lor că sunt proști, dar ei au școala vieții și aproape îmi venea să intru de rușine în pământ că am fost la o școală normală.
 
Mă simțeam vinovat că am luat bacul, că am făcut un institut militar și nu mai știu câte alte cursuri.
Mă simțeam vinovat că nu sunt prost să fac front comun cu proștii și să-i apăr, pentru că mie îmi place să ajut pe cei năpăstuiți de soartă.
Cine e vinovat că ei sunt proști?
Păi sincer? Cred că și eu sunt vinovat. Eu, tu, societatea, părinții lor și toți cei care au nevoie de ei: de proști. Suntem vinovați că i-am tolerat, le-am dat de mâncare, le-am dat tot ce au vrut, fără să facem nimic să-i ducem pe calea cea bună. Nu i-am constrâns să-și pună mintea la contribuție. În schimb i-am învățat tot șmecherii. O cunoștință îmi spunea deunăzi: băi Chris ești prost. Ce dracu’ nu ai stat pe social? Aveai mașină șmecheră acum, nu un Renault luat în rate. Cunoștința știe șmecherii și e dispus să învețe pe alții. Chiar sunt organizații care te învață șmecherii: cum să aplici pentru social și care sunt drepturile tale dacă vrei să faci șmecherii.

Dar să ne întoarcem la proști. 
 
În principal cei care au cea mai mare nevoie de ei sunt politicienii și oamenii de afaceri fără scrupule, oameni care au nevoie de proști pentru a se îmbogăți sau să-și facă un nume pe spinarea lor.
Un ilustru lider local spunea: “Și proștii trebuie reprezentați, de ce numai deștepții să fie reprezentați? Și ce dacă nu avem meserii deștepte? Și noi suntem oameni și eu ca atare îi voi reprezenta pe ei, cei fără studii și pe proști: pe cei care nu știu să citească! Ei au nevoie de mine să le citesc!” 
Și uite așa omul nostru a devenit un om care spune el că face acte de caritate: ajută proștii și incapabilii. Iar pentru asta trebuie venerat, adulat și eventual făcută și o statuie. Nu e un lucru rău, nu mă înțelege greșit. Nu poți lăsa un prost să moară de foame pe străzile Dublinului, pentru că a fost prost și a venit aici crezând că aici aleargă câinii cu colaci în coadă și nu trebuie să aibă un plan de atac, alt plan decât prinderea câinelui și culesul colacului de pe coadă. 
Și eu am ajutat proștii și sunt vinovat. Sunt vinovat că i-am acceptat, i-am lăsat să fie proști, nu i-am educat și le-am dat mur în gură simțindu-mă eu mai deștept decât ei. Unii chiar au râs după aia… le-a mers.
Ei sunt cazuri sociale și trebuie ajutați cu riscul nu numai de a perpetua specia proștilor, dar cu riscul de a deveni specia dominantă.
Și atunci te gândești când vezi protestele de susținere ale Guvernului în România: PSD-ul face acte de caritate. Ei, au grijă în mare parte de proști și nu numai că au grijă de ei, dar au și grijă ca fenomenul prostiei să fie cultivat. Aplauze! Ei merită toate laudele, deoarece au grijă să le fie bine celor mai puțin favorizați de soartă. Ce e rău în asta?
E rău, că doar o mică parte realizează că proștii sunt unealta. Această mică parte râde sau se oripilează după caz, conștientizând magnitudinea fenomenului. Proștii fac paradă mânați ca o turmă de oi care behăie la fel pe limba lor a oilor, oi bucuroase că sunt ghiftuite la pășune. De altfel lor nu le pasă că pășunea aparține și altora, oile trebuie doar să mestece și să facă rahat. Restul sunt foloasele ciobanului…
Am văzut la protestele pro Guvern că aveau sloganul: noi votăm, nu #rezistăm. Deștept slogan! Sună la fel ca un slogan din timpuri vechi: noi muncim, noi nu gândim. Diferența e că ei nici nu muncesc, nici nu gândesc!
Politicienii de la putere perpetuă prostia, ei te vor prost, pentru că doar așa îi vei vota în continuare.
 
Numai că fenomenul a durat atât de mult și prostia a fost perpetuată pentru atât de mulți ani, încât e mai comod și normal să fii prost iar opusul e pe cale de dispariție. 
Dacă te întrebi de ce merge țara aia prost: de aia…