Turist în țara mea: Arsenie Boca

1
2809
IMG20150702192801
Pelerini la mormântul lui Arsenie Boca (Photo by irlandezu’zu)

Știu v-am dat gata cu titlul ăsta, un titlu la care sigur nu vă așteptați din partea mea…

Cum începusem povestea pe Facebook cu ceva timp în urmă, moment în care abia aterizasem în România, am o discuție cu soția și îi spun că săptămâna asta nu prea vreau să stau în București. Îmi place Bucureștiul, mult mai mult decât place la majoritatea românilor, mai ales cei care nu au avut prea mult de a face cu el sau nu s-au chinuit să-l descopere, dar săptămâna asta voiam să plec…
Nu aveam planuri în momentul în care am aterizat într-o zi de miercuri și din una în alta soția îmi spune că ar vrea să meargă la Mănăstirea Prislop. Soția mea, probabil ca în cazul tuturor soțiilor trebuie să fie completarea sau uneori chiar opusul soțului, deci la noi în casă ea e cu religia. Mi-a spus că vrea să mergem la mormântul lui Arsenie Boca și nu m-am împotrivit chiar deloc din mai multe motive lesne de înțeles, cum ar fi traseul până acolo și mai ales locația: Hunedoara. Nu fusesem niciodată acolo și clar nu puteam rata o astfel de ocazie de a vizita Castelul Corvinilor, despre care am să scriu altă dată.

Pentru că totul începea să se contureze ca un pelerinaj, am decis să încercăm să o scoatem din casă și pe mama soției. Știu, vă spuneți în gând de ce nu îi spun soacră… pentru că nu prea îmi place cum sună cuvântul care are în componență acră și ea chiar nu e… Ei bine, să-i zicem “Tanti L” în loc de soacră-mea, pe Tanti L cu greu o scoți din București, nu e nici pe departe genul de femeie care să-i placă să meargă cu mașina pe o distanță mai mare de jumătate de oră, dar nu mică ne-a fost mirarea când a acceptat fără să se gândească, să facă o călătorie de aproape 8 ore cu mașina numai dus. Poți spune că deja Arsenie Boca a mai făcut o minune, dacă mai făcuse și altele înainte.

Toate aceste planuri se derulau doar la câteva ore cum am aterizat în București miercuri după-amiaza pe 1 iulie, iar cum am văzut că și Tanti L e dispusă să meargă am zis că în zori dis de dimineață ne urcăm în mașină și plecăm. Am pus mâna pe telefon am descărcat aplicația Booking.com și mi-am făcut în mai puțin de 5 minute o rezervare la un … să-i zicem hostel din Hunedoara, pentru că trebuia imperativ să stăm o noapte prin zonă. Camera ne-a costat 170 de RON, ceea ce în euro e aproximativ 40 de euro și avea să fie o surpriză plăcută. Dar dacă tot eram la capitolul rezervări am decis că vineri seara ne întoarcem în București și sâmbătă să plecăm la mare, așa că după câteva minute aveam și o rezervare pentru trei nopți la mare la prețul de 544 de RON adică aproximativ 122 de euro, la ceea ce se numea un hotel de 3 stele din Mamaia. Eu i-aș fi dat două stele dar și asta e un alt articol care va urma.

Ajungem și la Arsenie Boca, dar știți că mie îmi place să o lungesc…

A doua zi dis de dimineață, avea să nu fie chiar dis de dimineață și oarecum aveam să regretăm asta. Când ajung acasă, mie îmi place berea, îmi place mâncarea, îmi plac multe lucruri și aveam să mă duc la culcare din cauza asta destul de târziu. Nu știu cum sunteți voi, dar la mine zici că e regulă: am impresia că în București lumea se culcă după ora 1 noaptea și asta e o normalitate, iar normalitatea asta avea să mă țină treaz până pe la 2-3 în noaptea aia. Așa că dimineață în loc să ne trezim la 6 cum plănuisem, ne-am trezit pe la 7, iar pe la 8 am plecat, iar ora 8 în București înseamnă trafic. Ne-a trebuit o oră până să ieșim la autostrada către Pitești, pentru că de această dată am ales traseul pe Valea Oltului, de altfel chiar și GPS-ul ne spunea că ăsta ar fi cel mai rapid.

Am să trec repede peste Valea Oltului și am să vă spun că e o zonă extraordinar de frumoasă și nu era prima dată când am trecut pe acolo. În schimb am rămas profund dezamăgit de locurile de popas publice de pe acest traseu, care erau foarte mizerabile și cred că de data asta am și aflat cine sunt vinovații: șoferii de TIRuri. Vă spun sincer ei sunt cei mai insuportabili, mizerabili și cei mai nesimțiți șoferi din trafic, după cei cu numere de Bulgaria din București. Conduc ca nebunii pe acea porțiune de drum, când sunt opriți, aruncă toate mizeriile din cabină pe unde apucă, uneori chiar și din mers și mai încurajează și prostituția care are loc în aceleași locuri destinate turiștilor. Aceste lucruri le-am văzut cu ochii mei și să nu-mi spuneți că turiștii lasă mizerie în acele locuri, că nu e așa. Turiștii nici nu opresc acolo, în schimb tiriștii sunt ca niște porci, chiar dacă e mizerie ei o fac și mai mare. M-am ușurat că am spus-o și pe asta.

După Valea Oltului am ajuns la Sibiu unde am făcut un mic popas, iar ție dacă ai timp îți recomand să faci un popas mai lung în orașul în care am învățat câțiva ani. De la Sibiu am intrat repede pe cea mai frumoasă și cea mai nouă autostradă din România, pe A1 pe care am mers puțin peste 100 de km și am ajuns în Hunedoara. Ne-am cazat și am plecat spre Mănăstirea Prislop care era la jumătate de oră de la locul unde eram cazați. De acum începe povestirea despre Arsenie Boca…

Uită de ce vezi pe Facebook cu Arsenie Boca, pentru că deobicei sunt toate inventate, ce știam a fost și ceea ce am aflat, Arsenie Boca a fost un preot, călugăr persecutat de comuniști. Lumea vorbește că ar fi făcut și niște minuni gen apariții spontane în locuri diferite asta în timp ce el ar fi fost la închisoare… sunt vorbe ale lumii și nu știu dacă sunt consemnate undeva, dar e de ajuns cât la un popor religios să prindă, mai ales în contextul în care Arsenie a fost persecutat de comuniști pentru credința lui spun creștinii, iar cărțile de istorie probabil spun că a fost persecutat pe motiv că ar fi fost împotriva regimului. Nu știu și nu am cercetat prea mult subiectul. Cert este că locul unde este înmormântat a devenit un loc de pelerinaj. De altfel, dacă aș sta să analizez puțin locul și mânăstirea are o importanță istorică și chiar religioasă mult mai mare din timpuri străvechi și dinaintea  fenomenului Arsenie Boca care se manifestă acum pe Facebook.

manastirea-prislop
Mănăstirea Prislop (Photo by irlandezu’zu)

Am spus-o și în trecut, nu sunt un creștin tocmai bun, chiar aș putea spune că de multe ori sunt dezgustat de postările religioase de pe Facebook, iar cele cu fața lui Arsenie Boca au devenit ca un virus pe Facebook. Dar acest loc, are o frumusețe aparte, frumusețe stricată de comercianții din afara Mănăstirii Prislop, care nu au nimic de a face cu mănăstirea, măicuțele și călugării din mănăstirea propriu zisă. Nu te costă nimic să mergi să vizitezi mănăstirea și mormântul lui Arsenie, dar dacă ești un creștin care ține să facă lucruri pe care le fac predecesorii tăi, te costă: un buchet de flori, lumânări și acatiste. Pe drumul de la Hunedoara și până la Mănăstirea Prislop, vei avea parte de niște priveliști extraordinar de frumoase, iar în apropiere de mănăstire vei observa că pelerinii au deja un impact major asupra dezvoltării economice a zonei. Numai datorită lor s-au deschis vreo două florării pe acel traseu, florării care o duc bine mai ales în weekend când am auzit că pelerinii vin în număr impresionant. Sfat: să nu mergi în weekend, vei sta la rând cel puțin 2-3 ore.

La intrare în mănăstire sunt întâmpinat de mai multe inscripții care mai de care mai instructive, cele mai multe începând cu cuvântul “Interzis”. Un nene zelos mă avertizează că nu am voie să intru în pantaloni scurți pentru că nu e decent. Cred că văzusem o inscripție cu Interzis pe acest subiect, dar mă gândeam sincer că face referire la femeile cu fuste mini și cu decolteuri nesimțite care ar putea avea un impact negativ asupra călugărilor. Fără să fac vreo scenă, deși aș fi fost tentat, m-am conformat și mi-am pus un șorț, amintindu-mi subit cum în urmă cu vreo doi ani tatăl meu a trebuit să facă același lucru la o vizită la Mănăstirea Putna… Imaginea mea cu șorț albastru, ar fi una care te-ar bântui pentru tot restul vieții, motiv pentru care nu am făcut o fotografie… dar, nu eram singurul. Aveam să descopăr că aproape toată lumea purta acel șorț și vorbesc deja de câteva sute de persoane pe care aveam să le zăresc la un rând lângă cimitirul mănăstirii.

IMG20150702204709
La izvor (Photo by irlandezu’zu)

Toată lumea voia să ia apă de la izvorul natural din incinta mănăstirii, izvor care ar fi vindecat-o pe domniţa Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodă Basarab prin secolul 16. Izvorul produce printre altele și un lac unde predomină inscripții de genul: nu aruncați cu bani, nu este un obicei creștin… Aș, românul cred că e analfabet pentru că erau o grămadă de bani aruncați, prin toată curtea mănăstirii. Nu prea înțeleg, dacă tot vor să scape de bani în folosul mănăstirii, de ce nu îi donează direct, în loc să-i arunce în apă sau în râpa de lângă mănăstire… Dar veni vorba de analfabet, cred că am fost puțin analfabet și eu la faza asta, pentru că erau și inscripții de genul nu filmați sau fotografiați. Le-am făcut pe ambele, gândidu-mă că nu am cum să fac nimic rău.

IMG20150702200309
102 ani (Photo by irlandezu’zu)

Una peste alta m-am așezat la coada de pelerini și am încercat să mă amestec cât mai bine cu ei. Mă așteptam lumea să se roage sau să cânte… deh cred că am văzut prea multe filme. Lumea era destul de tăcută, doar cei mai bătrâni mai povesteau că l-au văzut în viață pe părintele… Alții discutau lucruri destul de lumești, cum ar fi că ajung destul de târziu înapoi la pensiune unde ceilalți deja o pusese-ră de un grătar sau de un foc de tabără. Lumea era în general tăcută din cauză că aleea pe care se stătea la rând era lângă un cimitir unde se odihneau măicuțele și călugării care au sfârșit în acea mănăstire. Am început să studiez și eu crucile foarte îngrijite care purtau numele monahal ales de slujitorii Domnului. Aproape toți au trăit peste 80 de ani, ba chiar am văzut o cruce a unei persoane ce a trăit peste 100 de ani, ceea ce-mi spune că aerul de munte, apa de izvor și hrana de acolo chiar a ajutat.

Mormântul părintelui Arsenie… care nu e Boca pe cruce… are un statut aparte față de celelalte. Este acoperit și este inundat de flori aduse de pelerini. Aici iar e o discrepanță, anunțurile spun să nu “sufocați” mormântul cu flori și totuși toată lumea vine cu flori, de la cele câteva florării despre care vorbisem mai sus. Măicuțele ce se îngrijesc de mormânt au găsit totuși o metodă ingenioasă de a scăpa la modul cel mai politicos de aceste flori aduse de pelerini și anume pui o floare, iei o alta la întâmplare, floare lăsată de alt pelerin. Îți dai seama că asta a devenit un alt simbolism, pelerinul ajungând cu floarea acasă și cel mai probabil e o floare… cu puteri tămăduitoare… sau nu. Nu m-am putut abține și pe lângă faptul că am filmat cu camera ascunsă mormântul (uz personal), am mai făcut și două poze deși în cadru se poate vedea clar că fotografiatul e interzis.

IMG20150702200817
Mormântul lui Arsenie Boca (Photo by irlandezu’zu)

Cu toate că nu sunt un bun creștin, vizita la Mănăstirea Prislop a fost una inedită și chiar plăcută, pe care ți-o recomand chiar dacă nu ești un bun creștin. Chiar dacă Părintele nu te va putea ajuta cu acea rugăciune, nu a fost timp pierdut…